Nu de puține ori am scris despre realizările din Târgoviște, iar una dintre acestea este ștrandul de la Complexul Turistic de Natație din acel oraș. Am primit poze de acolo, am primit mesajele laudative ale oamenilor care au fost, dar de ajuns, am ajuns abia sâmbăta care a trecut.
În Târgoviște, pe un teren foooarte asemănător cu Parcul Municipal Vest din Ploiești (…înțelegeți ce vreau să spun), s-a construit Complexul Turistic de Natație, în cadrul căruia există și un ștrand. Și nu este doar un ștrand, ci este, pentru copii mai ales, un paradis de bălăceală.
Cu prețuri mai mult decât modice (35 de lei pentru un adult, în weekend, și 20 de lei pentru copil), cei care aleg să meargă acolo au parte, în acești bani, de o zi întreagă de tot ceea ce oferă ștrandul: șezlonguri, umbrele, colace, tobogane cu apă, piscine pentru adulți și copii, lazy river, etc. Oferta este variată și pentru toate gusturile.
Cum a fost sâmbătă la ștrandul de la Târgoviște?
…aglomerat, bineînțeles. Deși am vrut să plecăm devreme, lenea ne-a pus piedică și am început deplasarea spre ștrand cu o oră mai târziu decât plănuisem. Ajunși la Târgoviște la o oră după ce ștrandul își deschisese porțile, am găsit totuși șezloguri și umbrele, dar departe de zona care ne interesa: piscina pentru copii și lazy river.
Curând ștrandul a început să se umple, astfel că, pe la ora prânzului, era practic imposibil să mai găsești vreun loc liber în apropierea piscinelor sau toboganelor. Mai erau câteva aproape de gardul de la intrare și câteva în zonele unde nu te auzeai om cu om, din apropierea boxelor.
La ora 14:00, pe un soare arzător, erau oameni cu copii mici în brațe, abia ajunși, care își căutau „măcar un șezlong” pe care să se așeze. Deci clar nu e de mers în weekend, mai ales dacă nu ajungi la primele ore.
Prețurile în complex sunt mari, cum era de așteptat. 10,5 lei o sticlă de 500 ml de răcoritoare, de exemplu. La altele nu m-am mai uitat pentru că nu am avut nevoie.
Toaletele și vestiarele sunt mari, curate și suficiente. Da, am remarcat curățenia, și nu doar cea de la prima oră. Și la 14:00 era curat în zona toaletelor dar nu mai era hârtie igienică 😉
Copiii chiar s-au simțit bine, au alergat la tobogane, în piscine și chiar s-au supărat puțin când am decretat: „Gata, plecăm!”, semn că s-au simțit excelent. Totuși nu au fost foarte insistenți să mai stăm. Clar erau și ei toropiți de căldură și obosiți de aglomerație.
Parcarea la ștrand
În ceea ce privește parcare la ștrand nu sunt multe de spus pentru că nu am intrat cu mașina în incinta complexului.
Deși se deschisese doar de o oră, mașinile nu aveau acces în parcarea complexului, polițiștii direcționând traficul în alte zone. Am ales să parcăm în apropierea autogării (cred), care arată ca-n filme, la propriu, unde am văzut autobuze care m-a făcut să-mi fie rușine că locuiesc în Ploiești. Zona este trecută pe hartă ca „Obor”.
Nu știu dacă aveam voie să parcăm acolo, mai erau și alte mașini parcate, nu era niciun semn de parcare interzisă și nu ne-a chemat nimeni să ne mutăm mașina. A, și nici amendă nu am luat…
Am avut de mers, ce-i drept, cam 6-700 de metri până la intrarea în ștrand, ceea ce nu a fost așa greu, la venit. Eeee, la plecare, pe arșița de la ora 15:30 (atât am rezistat), a fost ceva mai dificil dar „am supraviețuit”.
Cât timp am stat la ștrand, am auzit trei anunțuri cu „proprietarul mașinii… este chemat la autoturism”. Uneori, anunțul cuprindea 3-4 numere de înmatriculare. Fără exagerare, am auzit o singură mașină cu numere de Dâmbovița. În rest, toate mașinile chemate erau din Prahova, semn că prahovenii noștri s-au orientat rapid în ceea ce privește distracția de weekend.
Concluzii după o sâmbătă petrecută la ștrandul de la Târgoviște
Ștrandul de la Târgoviște merită cu siguranță, el oferind mult tuturor categoriilor de vârstă. Problema este că, cel puțin în weekend, devine neîncăpător, la propriu, neexistând o limită de vizitatori. Și ajungi să simți un disconfort, mai ales că nu se respectă regulile afișate peste tot, la vedere.
De exemplu, regula cu obligativitatea purtării papucilor este complet ignorată, așa că riscul de boli de piele este crescut. Regula cu interzicerea săriturilor în piscine, iar e scrisă degeaba, pentru că nu respectă nimeni. Și nu este deloc plăcut, în piscina și așa arhi-plină, să te trezești cu un braț peste ceafă al unuia care tocmai a făcut „o bombă” (asta în cel mai fericit caz). Și exemplele de acest gen pot continua.
Este bine că, spre deosebire de piscinele cu ștaif, aici poți aduce de acasă alimente și băuturi, ceea ce face ca o zi de distracție să nu ducă totuși la faliment o familie numeroasă dar, pe de altă parte, te confrunți cu aglomerație de nedescris, mai ales în weekend. Este însă mai mult decât de înțeles.
Ce copil mai are ocazia, și unde, cu doar 20 de lei, să se bălăcească și să se dea pe tobogane mișto o zi întreagă? Așa că aglomerația este mai mult decât justificată.
Citește și: Idei de weekend: De la Piatra Arsă la Babele și Sfinx, un traseu ușor, pretabil chiar și pentru copii micuți
Totuși, dacă vom mai ajunge sezonul acesta, nu va mai fi clar într-o zi de weekend. Vom prefera o zi din cursul săptămânii, când ne vom lua liber special pentru a petrece o zi la ștrand.
Cred că într-o zi mai puțin aglomerată ștrandul de la Târgoviște chiar poate fi o ocazie excelentă de petrecere a timpului liber.
Pe drum spre casă, la intrarea în Ploiești, am trecut podul peste calea ferată de la Gara de Vest. Mă uitam la Parcul Municipal, părăsit parcă în soarele amiezii, un loc care seamănă atât de mult cu terenul pe care este amplasat, la Târgoviște, Complexul Turistic de Natație.
Cum ar fi dacă s-ar construi și la noi așa ceva? Un ștrand, un bazin… ceva care să semene cu ce am văzut la Târgoviște… Apoi mi-am adus aminte că la noi este vorba de Ploiești, orașul în care nu se poate face nimic pentru că mereu administrația locală are fel de fel de „probleme”. care la alții nu există. Păcat!
Poate că adiministrația locală care va veni din toamnă pentru următorii patru ani, va reuși să nu mai aibă atâtea probleme… Poate! Speranța moare ultima… să fin optimiști însă că nu… moare sigur. Știți ce zic? 😉