Concediul acesta, deoarece mergem de câțiva ani buni în Thassos, ne-am propus să ni-l facem altfel. Cum din punct de vedere al obiectivelor turistice am cam bifat ce aveam pe listă, am considerat că anul acesta concediul va fi despre oameni și despre interacțiunea cu aceștia. Și nu doar atât, ci ne-am axat pe produsele tradiționale ale insulei, pe cum se fac acestea și am încercat să stăm de vorbă cu producătorii. Că a fost vorba de bijuterii, ulei de măsline, cosmetice sau artă în marmură, important era să aflăm cât mai multe despre oamenii și munca din spatele acestor produse tradiționale.
Deși pare ciudat pentru unii, eu chiar consider relaxant un astfel de concediu și nu am absolut nimic împotrivă să combin plaja cu plimbarea și, de ce nu, cu munca. Să stai de vorbă cu oameni, să afli lucruri noi, să ai deschidere spre ceea ce nu-ți este familiar, reprezintă o componentă foarte importantă a călătoriilor, pe care nu o ratez niciodată.
Cu ocazia sejurului de anul acesta din Grecia, am avut ca obiectiv principal discuții cu oameni, producători locali de pe insulă, de diverse produse tradiționale. Și cum Thassos-ul este renumit pentru măslinele sale cu aromă aparte, și mierea sa de pin, nu puteam rata o întâlnire cu Giorgos Asklipios, proprietarul fabricii Katsamaki, unde se îmbuteliază uleiul de măsline Kliros, unul dintre cele mai bune de pe insulă.
Din păcate, am ajuns prea devreme și nu am avut cum să asistăm la întreg procesul de fabricație al uleiului în cadrul unei fabrici de pe insulă. Producerea uleiului de măsline începe în luna octombrie, odată cu prima recoltă. Așa că noi, ajungând la începutul lui septembrie, am putut asista doar la îmbutelierea uleiului care era deja în cazanele de inox.
Katsamaki și produsele care ies pe poarta acesteia
Kliros este un ulei de măsline care s-a făcut remarcat pe piață în ultimii ani ca unul dintre cele mai bune din punct de vedere calitativ. Și nici nu are cum să fie altfel având în vedere organizarea și strictețea pe care proprietarul fabricii unde se îmbuteliază acest ulei, Giorgos Asklipios, le impune. „La noi, aici, totul este din inox! Țin foarte mult la asta! Acidul din uleiul de măsline, în combinație cu plasticul înseamnă cancer! Noi nu folosim plastic deloc!”, spune Giorgos foarte sigur pe el.
Fabrica din Limenas este cea de-a doua pe care Giorgos o are. Prima a fost înființată în 1996, „atunci când eram foarte tânăr și abia îmi părăsisem jobul de ospătar”, povestește antreprenorul. Atunci, la mijlocul anilor 90, a decis să își înceapă propria afacere cu produse tradiționale, locale.
Uleiul de măsline extravirgin nu este singurul produs local tradițional care iese pe poarta fabricii Katsamaki. Așa cum povestește Giorgos, are și smochini, pe care îi culege și din care face dulceața de smochine, are nuci, din care face dulceața de nuci verzi și mai are stupi lângă hectare întregi de pini, cu ajutorul cărora produce mierea de pin, tradițională în Thassos.
Deși pe poarta fabricii ies doar produse tradiționale, acestea sunt preparate și ambalate în cele mai stricte condiții de igienă.
Pereții fabricii sunt din material antibacterian, model preluat de la o fabrică de produse din carne, de la Bruxelles, au aer condiționat, cazane și recipiente doar din sticlă și inox. „Avem tot ce ne trebuie aici. Avem tradiția dar lucrăm curat, foarte curat! (…) Este ca un spital înăuntru…”, spune Giorgos în timp ce ne arată mândru fabrica sa.
În ceea ce privește comercializarea produselor sale, Katsamaki are două magazine proprii în Limenas, de asemenea distribuie în cadrul marilor magazine și, în plus, produsele sale ajung și în România, prin intermediul unui magazin online.
În afară de ceea ce fabrica sa produce și îmbuteliază, în parteneriat cu alți producători tradiționali, Giorgos comercializează și alte produse: rahat, creme pe bază de ulei de măsline sau lapte de măgăriță, și nu numai din insula Thassos. Ține însă la calitatea produselor partenerilor și este foarte atent la ceea ce comercializează. Astfel, gama de cosmetice vândută de el este BIO și garantează pentru autenticitatea acesteia.
Giorgos Asklipios este omul care doarme în birou în perioadele aglomerate
Muncește în anumite perioade și 16-18 ore pe zi. Doarme și la birou, pe un pat pliant, și are grijă ca totul să fie conform protocoalelor impuse pentru producție. Consideră că are o mare responsabilitate. „Aici nu este vorba doar de mine și de familia mea. Eu sunt responsabil pentru încă nouă familii care lucrează alături de mine!”, mai spune acesta. Ei, toți cei care lucrează acolo, sunt cu adevărat o familie, împreună de mulți ani de zile.
„Nu am nimic de ascuns. Puteți filma și fotografia ce vreți și unde vreți!”, ne-a spus Giorgos la începutul turului fabricii. Ne-a atenționat însă că este în plin proces de producție a conservelor de dulceață, așa că „nu e chiar foarte curat”, a ținut el să menționeze. „Avem 35 de comenzi de onorat astăzi. Nu putem sta”, a mai adăugat el în timp ce ne prezenta rafturile cu produse deja ambalate.
Fabrica Katsamaki de lângă Limenas este și locul unde sunt pregătite comenzile, astfel că totul se centralizează în sălile de aici. Tot de aici pleacă toate comenzile, atât cele interne cât și cele livrate în afara țării.
De ce fabrica se numește „Katsamaki”
Numele fabricii este de fapt numele de familie al soției lui. Dar, familia nu s-a numit așa de la început.
În trecut, atunci când se termina sezonul de recoltat măslinele, familia soției lui făcea o pâine mare (big pita) din porumb, care se numea „katsamaka”. Familia soției făcea această pâine, deoarece avea peste 1.000 de măslini, iar pâinea era împărțită oamenilor care munceau pentru ei. Pentru că împărțeau multă pâine din aceasta, „katsamaka”, și-au schimbat numele în „Katsamaki”, adică cei care gătesc „katsamaka” 😉. „Și-au schimbat numele după numele îndeletnicirii lor”, spune Giorgos Asklipios.
Giorgos duce afacerea familiei, dar nu este vorba despre familia lui, ci despre familia celor care lucrează în fabrica Katsamaki: „Asta nu este despre bani! Asta este despre familie! Noi, aici, suntem o familie! Acesta este un mod de viață pentru mine, nu un job. Eu dorm aici!”, afirmă cu tărie antreprenorul, arătându-ne patul pliant pe care îl are în birou.
Tot ceea ce există la momentul actual în fabrică este nou, la prima generație, realizat chiar de Giorgos. Iar fiul său se pregătește să-i calce pe urme, muncind deja în fabrica familiei, după ce și-a terminat studiile, fiind un ajutor de bază pentru tatăl său. „Când a spus că vrea să vină să lucreze la fabrică, i-am zis: Dacă vii să lucrezi pentru bani, du-te în altă parte! Dacă vii pentru un mod de viață, ești binevenit!”, dezvăluie Giorgos amănunte despre filosofia sa de viață, pe care o insuflă și propriului copil.
Turul fabricii Katsamaki
Camera unde se îmbuteliază și se etichetează uleiul de măsline, camera unde se face dulceața de nuci verzi, camera unde se face cea de smochine, toate ne-au fost prezentate. „Sunteți chiar în mijlocul producției, în inima produselor tradiționale din Thassos!”, spune Giorgos.
„Thasos are cinci ramuri principale: oregano, dulceața, mierea, măslinele și uleiul de măsline. Cea mai importantă ramură a produselor tradiționale de pe insulă este uleiul de măsline, urmată de mierea de pin”, mai dezvăluie antreprenorul.
El mai susține faptul că în Thassos se produce cea mai curată miere de pin. De ce? „Pentru că Thassos are doar pini!”
Ajunși în camera unde se gătește dulceața, ne-a izbit căldura cazanelor. „Aici eu gătesc dulceața! Eu sunt bucătarul! Am început acest business în urmă cu peste 30 de ani, de unul singur! Am fost unde nu mă cunoștea nimeni și am învățat cum se face. Apoi m-am întors în Thassos și am început să fac singur. Și acum fac tot ce vedeți aici”, mai spune Giorgos Asklipios, cu siguranța în voce a omului care chiar știe ce face.
Ieșiți afară, în zona de aer liber a fabricii, Giorgos ne arată nucii din care, la începutul lunii iunie, adună nucile verzi pe care le transformă apoi în dulceața de nici verzi, care se bucură de atâta succes în rândul consumatorilor.
Care este realitatea acidității uleiului de măsline extravirgin: Aceasta se modifică în timp!!!
În ceea ce privește uleiul de măsline extravirgin îmbuteliat de Katsamaki, Kliros, acesta este cunoscut pe insulă ca fiind unul dintre uleiurile cele mai ridicate din punct de vedere calitativ.
Aciditatea acestuia este trecută pe ambalaje ca fiind ≤ 0,8, ceea ce îl cataloghează imediat ca ulei de măsline extravirgin. Aciditatea acestuia este măsurată în afara fabricii, de către autoritatea de control, din loturi diferite, iar de cele mai multe ori rezultatele sunt mai mari de 0,5 sau 0,6. Pe ambalaj este trecut ≤ 0,8 însă, deoarece uleiul de măsline extravirgin își schimbă aciditatea în timp!
Da, uleiul de măsline extravirgin își schimbă aciditatea în timp și acest lucru este cunoscut de puțini consumatori! Uleiul de măsline extravirgin cu aciditatea ≤ 0,3 este considerat medicament. Dar nu este corect să fie trecută acea aciditate pe ambalaj deoarece aceea este aciditatea măsurată înainte de ambalare. În timp, după 3 luni, după 6 luni, acel ulei are o aciditate diferită… 0,6 sau 0,7. Dar uleiul de calitate nu depășește 0,8 aciditate, cea trecută pe ambalaj, în perioada de garanție.
Cam așa stau lucrurile cu aciditatea uleiului de măsline extravirgin. Dacă pe cutie sau pe sticlă este trecută aciditatea ≤ 0,8, este de calitate superioară și, în mod sigur, înăuntru se află ulei cu aciditate mai mare.
În afară de îmbutelierea uleiului de măsline extravirgin, simplu, la Katsamaki se produc și diverse combinații de ulei de măsline extravirgin pentru zona „gourmet”. Acestea sunt uleiurile de măsline cu diverse adaosuri: de chili, de lămâie sau alte fructe, sau uleiul de măsline extravirgin cu ierburi. Acestea sunt folosite la bucătărie și dau preparatelor arome deosebite.
Ce înseamnă numele Kliros
„Kliros”, pe vremuri, era numele dat terenurilor pe care guvernul le împărțea oamenilor săraci. Acești oameni luau terenurile pentru a le lucra.
Sigla de pe ambalaje reprezintă o vedere de sus a unor bucăți de pământ, terenuri, iar trei dintre ele formează, simbolic, litera K, de la Kliros. Toate celelalte terenuri sunt albe, cele care formează litera K sunt aurii, simbolizând aurul.
„Noi nu avem doar doar un nume, Kliros, ci avem o întreagă poveste”, spune Giorgos Asklipios. Și este atât de frumoasă povestea lor!
„Avem, de asemenea, și o componentă psihologică a ambalajelor: Culoarea! Este auriu, culoarea aurului. Ce faci cu aurul când îl vezi? Îl iei, nu-i așa? Și noi avem aur aici, iar aurul este uleiul dinăuntru!”, spune Giorgos, în timp ce ne arăta o canistră în care urma să fie îmbuteliat uleiul de măsline.
„Cea mai mare avere a mea este ceea ce știu, ceea ce am învățat și încă învăț. Am 55 de ani și în fiecare zi învăț ceva nou”, mărturisește antreprenorul. Și ne spune o istorioară adevărată.
Citește și: O plimbare prin Theologos, satul din Thassos unde tradiția este la ea acasă
„Era cu ani în urmă un om mai în vârstă, atunci când am început eu să cumpăr măsline din Rachoniu… N-am să-l uit niciodată, trăiește și acum…
A început să-mi vândă măsline pentru că eu nu știam să le fac prea bine și nu doream să vând ceva ce nu era bun. L-am întrebat câți bani vrea ca să mă învețe ceea ce știa. Și el mi-a spus: „Nu e vorba de bani aici!”, și tot așa ani la rând. În fiecare an eu cumăram de la el.
Am auzit la un moment dat că a avut o problemă cu un preinfarct, și avea pe atunci 68 de ani…
Am luat atunci o sticlă de whiskey, de care știam că îi place, și m-am dus la el și i-am spus: „Acum vino să mă înveți cum să fac măslinele!” Și atunci el mi-a zis: „Acum da, acum este timpul! Pentru că vreau să mă opresc și vreau să dau mai departe cuiva cunoștințele mele”. Și m-a învățat totul pentru doar o sticlă de whiskey. Dar nu, nu a fost pentru whiskey. A fost pentru că mă respecta! M-a urmărit în toți acești ani, și a văzut că eu chiar îmi doream să fac ceva bun”, a povestit Giorgos.
Producătorul mărturisește că, la început, i-a fost foarte greu să vândă uleiul de măsline, pentru că nimeni nu știa numele Kliros.
Acum însă, afacerea îi merge atât de bine, încât, de multe ori, nu poate acoperi cererea cu producția datorită calității ridicate a produsului care iese pe poarta fabricii lui.
Are alături de el o echipă de oameni, care îi sunt alături de mulți ani de zile, și pe care el îi prețuiește și îi respectă ca pe propria familie. Și, adevărul este că, la cât timp petrec împreună, la câte lucruri îi leagă, oamenii de la fabrica Katsamaki chiar sunt o familie.
Vizita la fabrica Katsamaki și interacțiunea cu Giorgos au fost, pentru noi, o reală plăcere. Am aflat cum se fac produsele tradiționale din Thassos direct de la sursă și, totodată, am cunoscut un om cu adevărat deosebit.
Dacă sunteți în Thassos, încercați, pe lângă clasicele vizite la obiectivele turistice, să interacționați cu cât mai mulți localnici și să aflați poveștile lor de viață. Acestea pot fi adevărate lecții pentru mulți și, de ce nu, chiar vă pot îmbogăți experiența turistică.
Vacanțe frumoase! 😊
