Ideea a pornit în urma publicării articolului despre Vârful Secăria. Unul dintre cititori (căruia îi mulțumim!) spunea la un moment dat că, un traseu asemănător, îl reprezintă atingerea Vârfului Comarnic. Ha? Nu auzisem de el…
Am dat rapid o căutare pe sfântul Google, nu am găsit nicio informație despre acest vârf, despre cât de accesibil este sau măcar câteva păreri despre el.
Faptul că există ne-a fost confirmat de prezența lui pe hărți, dar despre traseul în sine… absolut nimic.
Citește și: Din Ploiești până pe vârful Secăria. Peisaje de vis și un traseu pentru copii
Cum nu mă pricep la calcule pe hărți, mi-am rugat soțul „din dotare” (da, expresia se păstrează și chiar îl distrează), să se uite puțin și să-mi spună ce părere are.
După câteva minute bune de Google Map și alte „mapuri”, a venit cu concluzia: e mai aproape, e mai ușor decât Secăria, e mai mult decât făcubil. Când mergem? 😊
Drumul din Ploiești până la Vârful Comarnic
Din Ploiești, zona de Sud, până unde am lăsat mașina, am făcut aproximativ o oră, prin Breaza și Comarnic. Pe acolo a zis GPS-ul că e mai bine.
Pentru Vârful Comarnic, sau Leneșu 2, cum mai este denumit, mașina se lasă la așa-zisa „Troița cu brad”, unde este și loc improvizat pentru mașini. Coordonate GPS: 45.26270439696858, 25.671065608487453.
Altitudinea la care se află troița este de 956 metri. Altitudinea Vârfului Comarnic este de 1.070 metri. Diferența de nivel este, prin urmare, de 114 metri, iar lungimea traseului este de aproximativ 1,5 kilometri. Evident, nici măcar nu poate fi numit traseu. Este o plimbare adevărată care nu necesită efort. Este ideal pentru copiii mici.
De cum am ajuns în parcarea din fața troiței, am putut spune clar: „E mult mai puțin cunoscut decât Secăria, clar!”. De ce? Pentru că nu erau gunoaie. Adică, dacă te uitai atent, bineînțeles că puteai observa un servețel, un PET de 0,5 sau un pachet gol de țigări. Dar suntem în România, era normal să dăm și de așa ceva. Nu este însă mizeria pe care am găsit-o cu 2 săptămâni în urmă, și care ne-a șocat, în parcarea de la Secăria.
Și am început urcarea…
Picnic pe vârf… nu pe Comarnic, ci în apropiere
Spre deosebire de data trecută, acum am plecat de acasă cu ideea clară: facem picnic când ajungem, nu mergem să mâncăm la cârciumă!
Și asta din 2 motive: un picnic la iarbă verde nu mai făcusem demult, să tot fie ani buni… și al doilea, la ce foame am avut cu 2 săptămâni în urmă când am ajuns pe Vârful Secăria, și cât am suferit până am ajuns la Loussiana să mâncăm, clar nu voiam să repetăm experiența.
Așa că am plecat de acasă pregătiți de picnic, care s-a dovedit a fi un deliciu pentru pitica familiei. Cea mai bună idee. Pentru ea…
Citește și: O vizită în Parcul de la Brazi, Prahova
Să revenim însă la traseu…
Cum începi să urci, în stânga se vede Vârful Secăria. Pe dreapta ai tufe pline de cătină. Dacă ești amator de cătină, aici trebuie să ajungi clar.
În rest… bălegar în toate părțile (mult mai puțin deranjant decât gunoaiele de dincolo, de pe Secăria). Și așa este tot drumul. Per total este plăcut, peisajele sunt drăguțe, dar nimic „wow”.
Soțul, la întoarcere, a descris cel mai bine experiența: O plimbare pe-o cărare/ Plină ochi de bălegare! 😊 😊 😊
Exact asta este realitatea. „Mami, uite, caca! Putee!”, a observat domnișoara încă de la primii pași. „Da, mami, e caca de vacă…”, i-am dat explicația. „Uite, alt caca de vacă, alt caca de vacă!”, a continuat fericită. Și așa a ținut-o până am ajuns.
Vârful Comarnic = Vârful Văcăria
Acesta este motivul pentru care am preferat să facem picnic pe un deal de lângă ținta noastră inițială.
Pentru cei care iau în calcul o plimbare până pe Vărful Comarnic, trebuie menționat că NU este recomandat un picnic în zonă. Traseul este frumos prin prisma faptului că nu este circulat. Nefiind circulat, nici nu întâlnești la tot pasul resturi ale „civilizației”.
Aproape de vârf erau sticle de plastic de suc aruncate una ici, alta colo. Cel mai probabil de văcari, nu de turiști. Pentru că da, zona e liberă de turiști și plină de vaci.
Dacă la început eram hotărâți să ajungem neapărat pe Vârful Comarnic, pe măsură ce înaintam și începea să se zărească destinația noastră, recalculam posibilitățile.
La câte vaci se vedeau fix pe vârful unde voiam noi să ajungem, clar nu era un loc propice de picnic.
Citește și: Fugind de caniculă în Salina Slănic Prahova (Mina Unirea). Un loc plin de potențial neexploatat
La baza vârfului, în loc să facem ușor dreapta spre el, am făcut brusc stânga și ne-am „cocoțat” pe dealul de lânga. Acesta părea mai „cow-free” și am considerat că este mai potrivit pentru scopul plimbării noastre.
Am reușit, cu chiu cu vai, să găsim un locșor mai „curat” și am întins masa. Nu am zăbovit foarte mult. Repet, peisajele nu sunt de picat pe spate, iar norii amenințători care se adunau, plus cireada de vaci care își începuse deplasarea în direcția noastră, ne-au cam scurtat șederea.
Am strâns totul, am pus gunoiul în pungi, le-am luat cu noi (logic) și am plecat.
Drumul de întoarcere de pe… Vârful Văcăria
Cum am coborât de pe dealul pe care urcasem, am nimerit fix în mijlocul cirezii care ajunsese între timp la locul nostru de picnic.
O jumătate de oră ne-a luat traseul la coborâre. La urcare făcusem cam 50 de minute. De data aceasta însă, fiind mai ușor decât Secăria, pitica a mers pe jos, nu „în cârcă”, așa cum parcursese mai bine de jumătate de traseu cu 2 săptămâni în urmă. Așa că am mers mai încet.
La întors am făcut cu mașina tot cam o oră. Deși era duminică după-amiază, am ajuns destul de lejer acasă.
Dacă recomand o drumeție pe Vârful Comarnic? Nici nu știu ce să zic. Pentru o apropiere de natură, pentru un loc mai puțin bătut de turiști, da, merită. Mai ales dacă aveți copii mici, pentru ei este un traseu excelent. Mai bine vedeți pozele și vă faceți singuri o idee.
Trebuie să țineți cont însă că zona este mai mult pășune pentru vaci, nu traseu turistic, așa că vă asumați tot ceea ce decurge din asta. Pentru noi a fost o ieșire drăguță, dar peisajele nu se compară cu cele de pe Secăria.
Totuși, și o drumeție pe Vârful Comarnic poate fi o idee pentru a petrece câteva ore la o distanță nu foarte mare de casă, în aer liber. Recomandabil însă, este să luați masa în altă parte! 😊
){kind=link}