Bologna este orașul considerat de mulți turiști „subevaluat”, adică, pe nedrept scos din topul orașelor italiene. Bologna are cea mai veche universitate din lume, are cele mai multe coloane (portice) și are un turn mai înclinat decât cel din Pisa. Are, de asemenea, spaghetele bolognese și este considerat „capitala culinară” a Italiei.
Curioși din fire, am plecat sâmbătă, 12 iulie 2025, să verificăm dacă este adevărat tot ce se spune despre Bologna. Ne plănuisem plecarea sâmbătă la prânz, cu întoarcere duminică seara. Mai mult decât suficient, am considerat noi, pentru a înțelege puțin orașul „de teracotă”.
Încă de la început vreau să menționez această descriere „de teracotă”, care îi este atribuită Bolognei, nu este deloc exagerată. Nu doar de sus, ci și de la nivelul pavajului, și al coloanelor, orașul are o tentă maronie a clădirilor, foarte asemănătoare teracotei. Și, astfel, Bologna a ajuns să mai fie denumită și „orașul de teracotă”.
Ce am văzut în Bologna
Bologna nu este un oraș cu obiective turistice „wow”, deși, trebuie să recunosc, înclinația celor două turnuri (Due Torri), ajunse simbol al Bolognei, ne-a făcut să exclamăm un „wow!” natural. Când te uiți la ele, din anumite unghiuri, te întrebi cum de mai stau în picioare. Cel puțin cel mic este… wow!
Asinelli și Garisenda se numesc cele două și, în prezent, sunt închise vizitelor turistice. De ce? Pentru siguranța turiștilor în principal.
Asinelli este cel mai înalt, cu o înălțime de 97 de metri și oferea priveliști spectaculoase atunci când putea fi vizitat. Cel de-al doilea, Garisenda, are doar 47 de metri înălține dar are cea mai mare înclinație. Cele două au fost ridicate în perioada medievală și, în prezent, apar în toate imaginile iconice cu și despre Bologna.
Un al doilea punct de atracție al orașului este arhitectura sa, în sine. Clădirile cu coloane (portice) sunt peste tot, suma acestor portice fiind de peste 60 de kilometri. Ceea ce este enorm, având în vedere că Bologna are o suprafață de doar 140 de kilometri pătrați. Arcadele gotice impresionează într-adevăr, multe fiind decorate cu imagini detaliate care te țin, la propriu, cu ochii-n sus.
Piazza del Nettuno este un alt punct de atracție turistică, iar fântâna din mijlocul acesteia ne-a stârnit zâmbete. „Hai că ăla mic și pișăcios din Bruxelles, este mic copil pe lângă asta!”, a fost concluzia clară după ce am stat câteva minute să studiem minunea arhitecturală care este Fântâna lui Neptun.
Iată și imaginea acesteia, ca să nu credeți că exagerez…
La Piazza Maggiore am nimerit cum nu se poate mai prost. În perioada în care am fost era montat un ecran imens, era toată piața plină de scaune, astfel că nu am înțeles mai nimic din ea. Poate data viitoare să avem mai mult noroc.
Oricum, momentul ales pentru a vizita Bologna, iulie 2025, nu a fost tocmai cel mai inspirat. Tot centrul istoric este în renovare/reabilitare, așa că peste tot sunt panouri care obturează zonele. Se strică, evident, mult din farmecul orașului dar, presupun, când se vor termina aceste lucrări chiar va arăta într-un mare fel.
Am fost și la muzeu, deși nu prea obișnuim
Bologna are peste 50 de muzee, dacă ești amator de așa ceva. Noi nu prea mai dăm năvală în acestea dar, de această dată, am fost și am vizitat Muzeul Arheologic din acest oraș. De ce? Pentru că am auzit că adăpostește o secțiune de egiptologie cu artefacte recuperate din zona piramidei Saqqara. Și cum încă suntem nostalgici după excursia în Egipt, nu am putut rata.
Și da, a meritat. Muzeul este mult mai mult decât partea de egiptologie. Are secțiune de greco-romane, are vase etrusce și multe alte adevărate comori. Cred că peste două ore am petrecut aici și prin unele camere chiar am trecut „superficial”.
Ne-a părut rău că nu am putut vizita Biblioteca Salaborsa, aflată în Piazza Maggiore. Din păcate duminica este închisă, iar aceea a fost singura zi plină pe care am avut-o la dispoziție. Cu siguranță, acesta este principalul motiv pentru care nu voi spune NU dacă se va mai ivi, în viitor, ocazia unui city-break în Bologna.
Citește și: Istanbul pe cont propriu și fără 12 ore făcute pe drum
Un alt loc vizitat de turiști este „Pasajul Șoaptelor”. Aici este creat un ciudat efect acustic în gangul denumit Voltone del Podesta, aflat la intersecția a două pasaje pietonale. Este ușor d erecunoscut pentru că aici, mereu, sunt persoane aflate în cele patru colțuri.
Efectul acustic face ca, dacă șoptești ceva cu fața la un colț, șoapta îți este auzită de cel aflat în colțul opus. Se spune că aceasta era modalitatea în care preoții îi spovedeau pe vremuri pe bolnavii de ciumă.
O altă atracție turistică este „Fereastra spre Veneția” sau Finestrella di Via Piella, care dă spre un canal real al Bolognei, care arată exact ca o bucățică de Veneția. Aici toată lumea stă la coadă pentru a surprinde imagini cu fereastra care se deschide spre… Veneția.
În rest, nu rata bazilicile, intră în cât de multe poți pentru că sunt, într-adevăr, impresionante.
Lucruri mai puțin plăcute în Bologna
Da, Bologna este un oraș în care ai ce face, mai ales dacă iei la rând toate muzeele și bazilicile. Are parcuri frumoase, pline de cicade, și merită cu siguranță măcar două – trei zile pentru a-l savura așa cum trebuie.
De menționat este și partea de gastronomie care este recunoscută peste tot în lume. Bologna fiind considerată „capitala culinară a Italiei”, iar tortellini bolognese, mâncarea lor tradițională.
Dar Bologna are și neajunsuri, tocmai de-asta un city-break aici trebuie planificat cu mare grijă. În primul rând, am încercat să mergem într-un parc mare de la marginea centrului istoric (Parco della Montagnola). După câțiva metri am făcut cale întoarsă. Era plin de oameni cu un comportament ciudat… unii urlau, alții fumau… și nu țigări sau vape-uri legale. Așa că ne-am întors rapid în zona turistică.
O a doua problemă este reprezentată de cerșetori și oameni ai străzii, pe care îi vezi la tot pasul. De la mesele la terase, unde am fost interpelați cu „Dare un euro per un panino! Mi-e foame” (Dada, exact așa formulat!) până la băncile din parcuri, ocupate cu oameni fără adăpost care dormeau acolo și care își făceau nevoile în boscheții din apropiere.
La umbra porticelor, vezi saltele întinse sau oameni dormind cu câini lângă ei iar, în zona lor, mirosurile degajate, mai ales pe timp de vară, sunt indescriptibile. Nu este deloc o imagine prea plăcută dar… asta e Bologna cu bune și cu rele. Și mi se pare normal, pentru cei care vor să ajungă acolo, să cunoască și aceste aspecte.
Cât costă un weekend la Bologna
Noi am plecat cu Wizz Air și am ales să stăm doar o noapte. De ce? Pentru că, în Bologna, cazarea în centru este foarte scumpă iar la periferie nu are sens să te cazezi.
Astfel, cu bilete luate cu trei luni de zile înainte, avionul ne-a costat 400 de lei, dus-întors, două persoane, de sâmbătă, până duminică. Pentru cazare am plătit 108 euro, o singură noapte, cameră dublă. Micul dejun a mai fost 5 euro de persoană și taxa de oraș 5.40 euro de persoană, pe noapte.
În rest, am mai cheltuit pe tot ce a însemnat mâncare, băutură, transport, etc., încă aproximativ 100 de euro. Deci, total, pentru două persoane, Bologna ne-a dus la aproximativ 300 de euro. Acceptabil, aș zice. Prețul ar fi crescut mult dacă ar fi fost mai mult de o noapte de cazare.
De la aeroport, transportul până la Gara Centrală din Bologna durează 10-15 minute, și se face cu un trenuleț automat, Marconi Expres, care costă 2,30 euro. Plătești direct cu cardul la turnicheți și apoi, pentru ieșire, validezi același card.
În rest, mănânci bine cu până în 10 euro pentru că, și în centru, au mâncare tradițională tip „street-food”, în plus au magazine tip supermarket de unde te poți aproviziona cu apă și alte mici cumpărături.
Per total, un weekend la Bologna nu este scump, și merită, dacă iei în calcul o singură noapte și cazare și… aproximativ 20.000 de pași pe zi 😊.
