Articolul de față se adresează mai puțin cititorilor Observatorului Prahovean sau Vacanța Ta. El este destinat în primul rând jurnaliștilor și bloggerilor de travel. Sper ca, cei care vor căuta referiri viitoare la Barcelona Press Card, să nu întâmpine difiultățile pe care le-am întâmpinat eu. Pe de altă parte, sper să fie lămuritor pentru oricine, despre ce este vorba mai exact.
Ca jurnalist, mai ales când scrii (și) pentru un site/revistă de vacanță, în Europa îți sunt deschise mai multe uși. Prin „a fi deschise” mă refer la faptul că jurnaliștii au acces gratuit la anumite (ca să nu zic la majoritatea) obiectivelor turistice. Așa este în Italia, în Franța, în Portugalia și în multe alte locuri.
Barcelona Press Card – modalitatea care garantează (teoretic) presei accesul peste tot
Sună atât de bine în teorie!
Am aflat de acest card întâmplător, într-o zi, înainte de excursia în Barcelona. La un moment dat, pe site-ul Sagrada Familia, era menționat faptul că jurnaliștii posesori ai Barcelona Press Card au acces gratuit în Sagrada Familia. Și am început să caut să văd despre ce este vorba cu acest card.
Părea că cei din Barcelona au găsit modalitatea prin care să evite folosirea în exces a legitimației de presă, facilitând totuși accesul jurnaliștilor la obiectivele turistice.
Prezentarea cardului sună mai mult decât promițător: „If you are a professional journalist or work in the media and want to create content about Barcelona, you can ask for our press card. It provides you with access to the city’s museums, public transport, sporting events, tourist attractions and much more.”
Cum se obține Barcelona Press Card
Păi, pentru a obține acest card, trebuie accesat site-ul visitbarcelona.com. Apoi, trebuie să completezi un formular și să aștepți răspuns. De obicei, răspunsul vine în câteva zile.
Pentru a ți se elibera acest Press Card, trebuie să trimiți la ei o serie de documente: o cerere prin care să-ți explici intențiile, o prezentare a materialelor pe care vrei să le scrii, de asemenea, grupul media pe care îl reprezinți trebuie să trimită o cerere pentru tine ca să certifice ce urmează să faci în Barcelona, trebuie să trimită, de asemenea, kitul lor media, trebuie să trimiți copie după legitimația ta de presă. În plus, trebuie să trimiți mostre ale articolelor scrise de tine.
Totodată, te obligi, în scris, ca la întoarcere din excursie să scrii despre Barcelona, să plasezi la vedere în cadrul articolului/articolelor site-ul visitbarcelona.com și să menționezi Turisme de Barcelona ori de câte ori este posibil.
„Fair enough”, cum s-ar spune, având în vedere câte porți îți deschide acest card. Ba chiar, aș completa eu, cererile lor sunt mai mult decât rezonabile… asta dacă lucrurile ar fi stat chiar așa.
Problemele însă au apărut încă de la început…
Deși nu lucrez pentru vreo publicație obscură, am avut surpriza, încă de la început, ca mailurile cu documentația să mi se întoarcă. Am reușit să iau legătura cu ei doar de pe mailul personal și pe whatsapp.
În fine, nu am dat importanță prea mare. Odată ce documentele au ajuns la ei, am primit un mail prin care am fost informată că mi s-a aprobat cererea pentru Barcelona Press Card și că sunt așteptată ca, la sosirea în Barcelona, să trec pe la sediul lor să îl ridic. Ceea ce am și făcut…
Mai mult nu ai acces decât ai cu Barcelona Press Card
Inițial, pe site se spune că îți dă acces la sistemul public de transport. Nimic mai fals! Ai gratuit doar pe autobuzul turistic hop-on, hop-off… sau nu. Cu Barcelona Press Card în mână am întrebat la două puncte de vânzare a biletelor pentru acest tip de transport. Au ridicat din umeri. Nu auziseră de Barcelona Press Card.
La fel mi s-a întâmplat la intrarea la Sagrada Familia. Din față mi s-a spus că biletele se dau doar online sau, în spatele catedralei, la un chioșc oficial. Deși chioșcul avea aceeași siglă cu Barcelona Turisme site-ul, nu auziseră nici ei de Barcelona Press Card. Asta deși pe site-ul Sagrada este menționat aceesul gratuit al persoanelor care dețin acest card.

Am trimis mail la Sagrada cu 6 zile înainte de vizită pentru a rezerva bilet, conform procedurii scrise pe site-ul lor. Nu am primit niciun răspuns. La intrare nimeni nu știa cum se procedează cu biletele gratuite.
La Acvariu, deși pe lista obiectivelor pentru care accesul e gratuit este trecut primul, am avut fabuloasa reducere de 10%!!!
Nu mi se pare normal să prezint un obiectiv turistic decât din punct de vedere al turistului
La Muzeul de Ceară accesul se face doar în baza unui mail prealabil. Adică trimiți mail și aștepți răspuns. Fiind un muzeu privat, proprietarul dorește ca, de fiecare dată când vine un reprezentant al presei, să i se pună la dispoziție o prezentare a muzeului, altfel decât pentru turiști.
Este exact ceea ce eu evit! Nu mi se pare normal să prezint un obiectiv turistic altfel decât îl vede un turist. În fond și la urma urmei, eu scriu pentru turiști. Nu ar fi corect ca mie să mi se prezinte un muzeu într-un fel, eu să scriu, iar turistul care ajunge acolo să îl vadă altfel. De ce? Pentru că mie mi s-a prezentat într-un fel mai cosmetizat decât pentru turiști.
Deci, din start, această variantă iese din discuție pentru că alterează corectitudinea unei recenzii.
Așa că m-am lăsat de „sportul” denumit Barcelona Press Card.
După aceste experiențe, salvarea s-a numit Barcelona Family Card. Pentru 80 de euro ai acces inclus peste tot pe unde scrie că ai. Plus ai transport public inclus pe tot ce înseamnă autobuze, metrou și chiar pentru zona aeroportului.
Cât m-am folosit de fapt de Barcelona Press Card
De Barcelona Press Card m-am folosit doar la intrarea la Poble Espanyol, la Zoo și la casa Batllo (într-un fel). Spun „într-un fel” deoarece, pentru a vedea care este noua modalitate interactivă de a vizita Casa Batllo, a trebuit să plătesc bilet „de rezident”. Aparent, la vizitarea interactivă a acestei case au acces doar rezidenții, nu și turiștii.
Poate ar fi funcționat la mai multe obiective turistice dar, după ce treci prin momente penibile și prin refuzuri constante, totul culminând cu cei 2 euro și ceva reducere la Acvariu, ți se ia să mai încerci. Pui frumos în portofel mărețul card (deși îți vine să-l arunci la gunoi), mergi și îți iei Barcelona Family Card, și îți vezi liniștit de vizita în Barcelona.

Astfel, conform înțelegerii scrise atunci când am solicitat Barcelona Press Card, când voi scrie despre Poble Espanyol, Zoo și Casa Batllo, voi menționa site-ul visitbarcelona.com și Turisme de Barcelona. În rest, Barcelona Press Card nu mi-a facilitat nimic. Ba chiar m-a făcut să pierd timp prețios.
Păcat că un oraș atât de mare și de frumos are un sistem de toată jena pentru presă. Îmi aduc aminte la Roma sau la Lisabona ce facilități există. La Barcelona… probabil este atât de mare, de cunoscut și de căutat, încât nu mai e nevoie să fie și mediatizat. Din punct de vedere al presei, este o mare bătaie de joc.
Tot la pomană?
Domnule Oprea, în nicio țară civilizată așa ceva nu se consideră „pomană”.
Dar România mai are probabil mult până a fi considerată astfel, având în vedere că cetățenii ei comentează… așa cum o faceți dumneavoastră.