Orașele lumii sunt pline de muzee. După ce ai văzut Luvru, Muzeul Egiptean din Cairo și multe altele asemenea lor, nu prea te mai impresionează nimic. La fiecare vizită într-un nou oraș, atenția ți se îndreaptă spre alte „obiective”, iar muzeele tind să piardă teren.
Cu toate acestea, de fiecare dată când merg într-un loc nou, încerc să aflu care sunt recomandările pentru destinația respectivă. Astfel, pentru Stockholm, am studiat atent „oferta” și, surpriză! Am considerat că, înainte de toate, trebuie să ajung la Muzeul Vasa! De ce? Pentru că este un muzeu cu totul altfel decât tot ceea ce am vizitat până acum. Cel puțin așa părea… Și nu m-am înșelat. Iar corabia este atât de mare, încât nu o poți fotografia pe toată. Am vrut însă să am pentru acest articol propriile poze, deși Martina, reprezentanta muzeului, mi-a pus la dispoziție fotografii profesionale.
Muzeul Vasa din Stockholm este singurul muzeu din lume dedicat unui singur obiect, o corabie impunătoare care a fost adusă la suprafață în anul 1961, după 333 de ani petrecuți pe fundul mării. Absolut tot ceea ce cuprinde acest muzeu este dedicat corabiei, care, pentru cei care sunt aproape de ea, nu este doar un obiect, ci a devenit aproape o ființă.
Angajații muzeului nu se referă la Vasa ca fiind „it” (un obiect), ci este o „she” (o ființă), personificând-o astfel și dându-i suflet și personalitate. Din tot ceea ce este expus acolo, se simte respectul suedezilor pentru corabia care, deși scufundată din motive de proiectare, a devenit aproape o mândrie națională.
Istoria Vasa
La jumătatea secolului al XVII-lea, Gustav al II-lea Adolf, transforma Suedia într-una dintre cele mai temute puteri din Europa.
În ianuarie 1625, regele suedez semnează un contract cu maestrul constructor de nave olandez, Henrik Hybertsson, și cu partenerul său de afaceri, Arendt de Groote. Aceștia urmează să construiască patru nave noi.
Una dintre ele, Vasa, urma să fie cea mai puternică navă de război din Marea Baltică, dacă nu din lume. Acesta a fost începutul unuia dintre cele mai spectaculoase fiascouri din istoria Suediei.
La începutul construcției navei, proiectantul, Henrik Hybertsson, se îmbolnăvește și moare înainte să-și vadă opera definitivată.
În anul 1627, Vasa este lansată la apă, în primăvară și se continuă lucrările pentru finalizarea ei. În final Vasa are 69 de metri lungime și peste 50 de metri înălțime de la chilă până la vârful catargului principal. Nava cântărește peste 1200 de tone și este echipată cu zece vele, 64 de tunuri, 120 de tone de balast și sute de sculpturi. Era o navă gigantică a timpului său.
Căpitanul care supraveghează construcția navei Vasa, Söfring Hansson, trimite treizeci de oameni să alerge înainte și înapoi pe punte, iar nava se clatină alarmant. Amiralul oprește demonstrația, temându-se că nava se va scufunda la chei. Cu toate acestea, sub presiunea regelui de a scoate nava pe mare, îi ordonă lui Söfring să plece oricum.
Pe 10 august 1628, Vasa își începe prima, și singura sa călătorie pe mare.
După doar 1.300 de metri, fiind încă în raza vizuală a portului, Vasa se înclină spre babord sub o rafală de vânt. Fiind greșit proiectată, nava începe să ia apă imediat.
A fost nevoie de doar câteva minute pentru ca nava să ajungă pe fundul mării, la 32 de metri adâncime. Era atât de aproape de mal, încât locuitorii din Stockholm au asistat la toată tragedia. S-a ajuns la concluzia că 13 persoane și-au pierdut viața în timpul scufundării navei.
După 333 de ani sub apă, Vasa a fost adusă la suprafață în august 1959 și, de atunci, a început munca titanică pentru conservarea sa.
Muzeul Vasa, așa cum spuneam, este un întreg muzeu dedicat corabiei care, timp de 333 de ani, a stat în nămolul de pe fundul Mării Baltice. De când a fost scoasă la suprafață se lucrează continuu la restaurarea și conservarea ei. Astfel, corabia care este în muzeu, la ora actuală, este în proporție de 98% cea originală.
Vasa are suflet, pentru oamenii care au grijă de ea
Cu scopul de a strânge bani pentru conservarea ei, marile nituri (cuie) care au prins cândva scândurile corabiei, au fost scoase și înlocuite cu unele noi. Cele vechi au fost recondiționate și sunt vândute în cadrul magazinului din cadrul muzeului. Banii strânși din vânzarea acestora, ca și cei strânși din vânzarea insignelor comemorative Vasa, sunt folosiți pentru conservarea corabiei.
Un cui imens, original, recondiționat, se vinde la prețul de 11.500 de coroane suedeze, adică aproximativ 1.150 de euro. Astfel, oricine poate avea în colecția proprie un astfel de nit încărcat de istorie. Prețul unei insigne este de 100 de coroane suedeze, adică aproximativ 10 euro. Mult mai rezonabil…
Recomandarea ghizilor este ca, înainte de vizita propriu-zisă să fie urmărit un film, proiectat într-o sală aproape de intrare. În 20 de minute înțelegi mult mai bine tot ceea ce urmează să vezi în timpul vizitei din muzeu.
Noi am avut parte de un ghid fenomenal, Amanda Leek. Ea a fost cea care ne-a dus la fiecare etaj al muzeului și ne-a explicat, cu lux de amănunte, modul în care corabia este conservată. Este, cu adevărat un proces uimitor. Se lucrează continuu pentru a o păstra în cea mai bună formă dar, așa cum Amanda spunea, „Ea nu va fi cu noi pentru totdeauna”.
Da, și pentru Amanda, la fel ca și pentru ceilalți oameni care lucrează la Muzeul Vasa, corabia maiestuoasă nu este un obiect. Ea este văzută ca o ființă, cu personalitate, care le bucură viața zi de zi cu prezența ei. Și fac tot ce pot pentru a o avea cât mai mult timp alături.
Ce vezi la Muzeul Vasa. Expoziție nouă, deschisă în martie 2025
Structurat pe patru etaje, dintre care cele de jos sunt rezervate restauratorilor și personalului muzeului, Muzeul Vasa cuprinde absolut tot legat de corabia impresionantă.
De la replici ale părților vasului, la amenajări cu interiorul ei, pentru ca vizitatorii să-și facă o idee despre viața la bordul navei.
Există, de asemenea, protejate de panouri de sticlă, multe artefacte scoase la lumină de pe fundul mării. Astfel, cu ajutorul lor, istoricii și-au putut da seama cum erau hainele oamenilor de la vremea aceea și le-au putut recrea.
Este cu adevărat impresionant ceea ce se poate vedea în acest muzeu și cum a fost el gândit, la detaliu, fără ca nimic să fie trecut cu vederea. De asemenea, corabia este de-a dreptul fantastică. Sculpturile de lemn, recondiționate, îți taie respirația pur și simplu. Nu poți să-ți imaginezi că acelea au stat mai mult de 300 de ani pe fundul apei și că au putut fi restaurate atât de bine. „Sunt originale!”, ne dă asigurări Amanda, văzându-ne neîncrezători.
Expoziția oamenilor care au murit pe Vasa
Cea mai nouă parte a muzeului, deschisă publicului, este cea a rămășițelor umane, găsite la bordul navei atunci când aceasta a fost adusă la suprafață. Sunt expuse șase persoane, și, alături, sunt confecționate din ceară, reconstruite după craniile originale, chipurile lor.
„Așa arătau ei în realitate! Sunt chipuri realizate după mulaj, foarte apropiate de realitate!”, ne-a dezvăluit Amanda. Cu adevărat impresionant!
Cu ajutorul Amandei am reușit să pășim, timp de două ore, într-o lume complet necunoscută de noi până atunci: lumea Vasa, o lume aparte, o lume altfel… care nu poate fi povestită.
Am plecat de la Muzeul Vasa din Stockholm, după mai mult de două ore după ce îi trecusem pentru prima dată pragul. Și am mai fi stat ca să admirăm imensa bijuterie, dar deja începuseră anunțurile de final de program cu publicul.
Vizita la Muzeul Vasa a fost, cu siguranță, cel mai frumos moment al weekend-ului la Stockholm. Și, deși suntem conștienți că nu vom mai ajunge, poate, niciodată la Stockholm, nefiind chiar pe gustul nostru, Muzeul Vasa este un obiectiv turistic pe care sunt fericită că am avut ocazia să-l descopăr și, mai ales, să-l înțeleg și să-l simt. Merită, cu siguranță! 😊
Vizită realizată cu sprijinul Swedish National Maritime and Transport Museums, prin Martina Siegrist Larsson.

