Idei de weekend:

O jumătate de zi la Bușteni: Castelul Cantacuzino sau… cum să dezamăgim turiștii

România este o țară frumoasă, care are multe de...

Ștrandul de la Târgoviște este o soluție excelentă pentru prahovenii care vor o zi de bălăceală

Nu de puține ori am scris despre realizările din...

Castelul Peleș trebuie salvat! O vizită de sâmbătă la Muzeul Naţional Peleș și un concert de pian și orgă

Castelul Peleș este un reper al României, aflat atât...

Sarmizegetusa – între Regia și Ulpia Traiana

În peregrinările noastre pe meleaguri românești, nu am putut rata o vizită la cele două Sarmizegetusa: Regia și Ulpia Traiana.

Publicitate

Două obiective, două călătorii în istorie cu impresii atât de antagonice încât te pun pe gânduri. Dacă ar fi să alegeți, pe care ați prefera-o?

Două cetăți, două civilizații

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, o cetate care poartă urmele civilizației romane, prăfuită și strălucitoare în același timp în miezul de vară fierbinte la care am poposit în fața ei, chiar mi-a plăcut, dar mai mult într-un mod arhitectural.

Cu pensiuni și restaurante de jur împrejur, Ulpia Traiana sălășluiește în localitatea Sarmizegetusa, pe DN68. Urmele cetății romane sunt flancate la intrare de tot felul de magazine sau tarabe de suvenituri, consumerismul părând la el acasă. Impresia de târg ambulant a dispărut abia după ce am pășit pe poarta de acces.

Publicitate

Ansamblul este absolut spectaculos. Atât datorită urmelor rămase, dar și datorită imaginii din mintea mea a ceea ce a fost cândva, a civilizației pe care o reprezenta. Suprafața pe care o ocupă e la fel de impresionantă – aproape 30.000 de metri pătrați.

Cea mai impozantă construcție probabil că a fost amfiteatrul, care putea primi 5.000 de oameni, astăzi un cerc de pietre în mijlocul căruia s-a instaurat iarba ce te îmbie la un tenis de picior.

Din zidurile construite din piatră cioplită a rămas acum doar umbra măreției. Poți doar să-ți imaginezi crenelurile, forul orașului, casele, atelierele, străzile, celebrele băi romane. Panourile informative te ajută să recreezi un tablou al felului în care arătau acum 2.000 de ani. Rămășițele palatului procuratorului îți dă doar o vagă idee despre dimensiunile și dotările acestuia.

Publicitate

Din loc în loc te surprind blocurile încă masive rămase din coloanele templelor, din marmură sau piatră, sculptate și inscripționate.

E incredibil ce au putut să facă acei oameni în secolul I. Când noi nu avem încă în 2021 o autostradă care să lege provinciile istorice peste munți.

O imagine mai completă oferă Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa, care se află peste drum. Acolo au fost expuse multe dintre obiectele recuperate în urma săpăturilor.

Publicitate

Din păcate, excavările s-au rezumat doar la o mică parte din suprafața metropolei antice. Privind peste garduri, prin curțile oamenilor, vezi urmele semeței urbe. Cine știe câte alte comori mai sunt ascunse pe sub colinele, copacii și casele din vechea Grădiște…

Inima Daciei

Printre bogățiile Apusenilor, Sarmizegetusa Regia – capitala Daciei din vremea lui Decebal – este comoara Munților Orăștie. La Grădiștea de Munte, un drum pietonal, care șerpuiește pe sub coroanele împreunate ale copacilor, te conduce la intrare. Aici găsești bilete, hărți, suveniruri. Taxa pentru vizitarea vechii cetăți este simbolică. Te întrebi de ce, comparând cu prețurile intrărilor la obiectivele istorice de pretutindeni din Europa.

Publicitate

Rămâi cu întrebarea și pășești sfios către poarta de vest, străjuită de murus dacicus – zidul dacic. Lat de peste doi metri, înalt  acum cam de un metru (pe vremuri se pare că ajungea la 7-8), zidul înconjoară așezarea, șerpuind și pierzându-se printre copaci. Doar câteva sute de metri îi poți parcurge cu piciorul pe lângă el, restul ți-l poți doar imagina, cu tot cu misterul construcției sale.

De la primul pas, am simțit un soi de liniște interioară cum nu am mai experimentat în alte locuri.

Poteca pietruită cu plăci de calcar pe care pășeau acum 2.000 de anii strămoșii noștri te conduce spre o imagine a ceea ce a fost cândva capitala statului dac. Înainte de romani, înainte de Ulpia Traiana.

Publicitate

Speranță în proiecte din fonduri norvegiene

Descoperirile arheologilor arată că cetatea era întinsă pe un întreg deal cu o lungime de vreo 4,5 km, pe circa 30.000 de metri pătrați, la poalele acestuia aflându-se gospodăriile. Mi-ar fi plăcut să văd și această zonă, dar din păcate rămâne doar un vis. Un vis care ar putea deveni realitate datorită programului RO-Cultura, prin care Sarmizegetusa Regia va fi restaurată și conservată printr-un proiect de 3 mil. euro, din fonduri norvegiene. O știre care nu poate decât să mă bucure și să mă umple de speranță. Sper să trăiesc s-o văd și p-asta!

Și, ca o paranteză, proiectul prevede, printre altele, restaurarea întregului zid al cetății,  transformarea incintei militare într-un ”muzeu viu”, completarea  cu cercetări arheologice, refacerea și îmbunătățirea infrastructurii de vizitare – trasee de acces, semnalizare, realizare lapidariu și adăpost pentru vizitatori, conform transilvaniabusiness.ro. De asemenea, proiectul vrea să readucă în atenția publicului o serie de activități interactive, printre care și reînvierea unor meșteșuguri tradiționale, precum fierăria dacică. Durata de implementare este de 48 de luni. Oare? În România?

Ceea ce am putut vizita acum sunt vestigiile fortificației și zonei sacre. Accesul către celelalte zone este interzis, dar poți să tragi cu ochiul de la marginea îngrădirii și să-i observi pe arheologi la lucru.

Publicitate

Conectându-ne la spiritul dacic

Locul poartă în el un aer misterios, sporit de lumina timidă a soarelui filtrată printre frunzele fagilor seculari, iar sunetele naturii nu fac decât să sporească intensitatea trăirii. Aerul solemn devine mai dens pe măsură ce te apropii de sanctuare. Rămășițele coloanelor templelor te întâmpină tăcute și te îmbie să le cunoști la pas.

Construcțiile sunt situate pe două dintre terasele pe care a fost clădită cetatea. Drumul pavat, șanțurile prin care pe vremuri treceau conductele care aduceau apa, tamburii de coloană din zidul cetății (oare cum au reușit să transporte imensitățile astea?!?) sunt impresionante. La fel și sanctuarele de calcar, sanctuarul mare circular și discul solar/soarele de andezit cu razele formate din segmente de cerc. Toate sunt semne ale unei civilizații dezvoltate, cu tehnologii și edificii demne de un mare regat, cu un standard de viață ridicat.

Turiștii stau întinși la soare pe iarbă sau pășesc desculți, încercând să se conecteze la cine știe ce energie magică.

Aici, în locul ce poartă denumirea de “inima Daciei”, am simțit o conexiune ca nicăieri în altă parte cu pământul și istoria acestui popor. Și un dor inexplicabil de o mai bună cunoaștere a adevărurilor încă ascunse privirilor și care cine știe dacă se vor dezvălui vreodată.

Nu putem decât să ne dorim și să sperăm.

Cele mai noi

Itinerariu de trei zile în Barcelona: Costuri și obiective turistice

Barcelona, orașul lui Gaudi, este cel despre care se...

Unde stăm în Skala Prinos: Pentru noi Paschalitsa e „acasa” din Thassos

Pentru noi Skala Prinos, din Thassos, este similar cu...

La plimbare prin Skala Prinos. Așa aș da o fugă și toamna asta…

Sunt ani de zile de când mergem, la sfârșitul...

Cazare de hotel de patru stele la cort, în mijlocul naturii? Da, se poate, la Glamping 4 us!

În timp ce căutam o cazare decentă, în mijlocul...

Abonează-te la newsletter

Publicitate

Cele mai citite

Drumul cu mașina din Ploiești până în Grecia, Thassos, în 2023: Timpi, prețuri și sfaturi de călătorie

Drumul cu mașina până în insula grecească Thassos este...

Am vizitat Riomaggiore, una dintre localitățile Cinque Terre. O dată în viață merită, a doua oară parcă nu…

Riomaggiore, Cinque Terre... amintiri frumoase din vacanța de... iarnă....

Zona din Thassos pe care NU o recomand deoarece riști să mori de… plictiseală

Proaspăt întorși la început de toamnă dintr-o vacanță de...

Top 5 gradini Italia – adevărate oaze de frumusețe

În acest articol vom vedea Top 5 gradini de...
Publicitate

1 COMENTARIU

  1. Autoarea acestui articol este un povestitor înnăscut. Mirela Nicolae, un nume demn de reținut în alegerea unei destinații de vacanță sau, pur și simplu, pentru călătorii virtuale pe meleaguri nevăzute încă.

Lasă comentariul tău. Click AICI

Comentariul tău
Numele tău

Alte recenzii de călătorie

Itinerariu de trei zile în Barcelona: Costuri și obiective turistice

Barcelona, orașul lui Gaudi, este cel despre care se pot scrie întregi ghiduri turistice. De fapt… s-au și scris. Un city-break în Barcelona lasă...

Unde stăm în Skala Prinos: Pentru noi Paschalitsa e „acasa” din Thassos

Pentru noi Skala Prinos, din Thassos, este similar cu „concediul de vară cu copiii” și, cum mergem an de an, avem deja o cazare...

La plimbare prin Skala Prinos. Așa aș da o fugă și toamna asta…

Sunt ani de zile de când mergem, la sfârșitul verii, în insula Thassos, mai exact în Skala Prinos. De ce preferăm Skala Prinos? Pentru...
Publicitate