În plin an pandemic, în anul – numai de grație nu – 2020, multă lume a fugit și s-a ascuns care pe unde a putut, îndeosebi către zone pitorești, mai izolate, la aer curat, departe de pericolul crizei sanitare.
Puține variante, totuși, atunci când vrei să mulțumești și niște copii toropiți de căldură și niște adulți precauți, gata la prima tuse sau strănut ale unui necunoscut să înșface totul și să fugă cât mai departe de sursa unei posibile maladii.
Totuși, în ciuda pericolului dimprejur, ne-a părut o idee destul de bună o vizită la Zoo Brașov: spațiu larg, în aer liber, puțini vizitatori și toți purtând măști și respectând regulile de distanțare.
Am poposit într-o după-amiază de septembrie – o escapadă înainte de începutul anului școlar, în încercarea de a mai prelungi senzația de vacanță – pe meleaguri brașovene, cu ținta clar stabilită – Zoo Brașov.
Biletele le-am achiziționat de la intrare: 20 de lei per adult și 10 lei per copil peste 2 ani. Copiii sub 2 ani intra gratuit. Au reduceri pentru elevi, studenti si pensionari.
Un preț rezonabil, chiar modest aș spune, având în vedere realitatea din jur și punând în balanță ceea ce îți oferă: câteva ore de relaxare în aer liber, atracția animalelor exotice sau autohtone, un mic ecosistem foarte plăcut de străbătut, o plimbare ferită în majoritatea timpului de soare, pe aleile umbroase ale Grădinii (dacă o vizitezi pe timp de vară, sau devreme în septembrie, ca noi). În costul biletului intră și harta locației.
Mai multe detalii găsiți la cea mai simplă căutare Google după site-ul grădinii zoologice din Brașov, inclusiv cum să ajungeți acolo cu sau fără mașină, și unde puteți parca (noi am găsit o parcare destul de mare aproape de intrare, fără plată).
Mi-a plăcut de la prima vedere senzația de curat, de aranjat, de modern, în contradicție cu ultima mea amintire de la o altă grădină zoologică, cu mulți ani înainte, dintr-o mult mai spilcuită metropolă, unde imaginea animalelor neîngrijite, parcă bolnave, privindu-te printre zăbrele cu un aer de nici măcar disperare, ci de acceptare a inevitabilului, m-au urmărit zile în șir.
Am fost întâmpinați de un decor plăcut, un deal întreg folosit pentru a crea habitatele diferitelor animale. Nu totul era pus la punct la sosirea noastră acolo: încă se lucra la spațiile destinate diferitelor specimene, unele dintre ele, abia sosite, erau încă în carantină. Iar Planetariul, Clădirea exotică și Casa maimuțelor erau închise, accesul fiind interzis din cauza pandemiei.
Chiar la intrare există o cofetărie/bar/magazin (n-aș ști să spun cu precizie), cu terasă, unde poți savura un suc, o apă sau o inghețată.
Începem turul cu maimuțele jucăușe (macaci coadă-de-leu, capucini cu față albă – după cum scrie pe panourile informative), ușor agitate de prezența oamenilor, sărind una după cealaltă de colo colo, încercând să atragă atenția publicului. Totul îngrijit, nimic care să denote neglijența sau nepăsarea.
Continuăm pe lângă zona căprioarelor, cerbilor, vulpilor, lupilor cenușii, mistreților, dar ceea ce ne atrage atenția sunt lamele molfăitoare cu puii lor încântători, urșii cu blana lucioasă tolăniți în iarbă, zvăpăiatele nutrii care se bălăcesc în bazin sau stau întinse la soare. Cămilele sunt prea plictisite ca să ne bage în seamă.
Fascinanți mi s-au părut prietenoșii lemuri, care animă atmosfera cu mișcările lor sacadate si deopotrivă cu momentele lor de nemișcare, apropiindu-se de gard în întâmpinarea vizitatorilor. Sunt foarte plăcut de privit și de urmărit.
Aleile grădinii zoologice te poartă spre zonele păsărilor, în varietate destul de mare. Le privim cum plutesc pe lac, stau liniștite pe ramurile copacilor sau cum se avântă doar până unde le permite spațiul alocat: rațe, lebede, păuni, bufnițe, acvile, vultur cu cap alb. Frumoase, dar destul de liniștite în spațiile lor. În schimb, atenție la struți! Nu încerca să te apropii prea mult, sunt niște ciupitoare de top. Iar mușcătura struțului nu e una de trecut cu vederea, îți poate lăsa amintiri dureroase.
Vedeta grădinii zoologice ar fi trebuit sa fie panda roșu, dar a fost nepăsător față de încercările noastre de a-i atrage atenția și de a-l scoate din ascunzișul lui. Așa că doar l-am zărit și am trecut mai departe, la feline – tigrii, jaguari, leoparzi și mai ales lei. Niște exemplare foarte frumoase, mai ales leii albi. Impresionanți. Partea cea mai frumoasă a fost faptul că există puncte de vizionare atât la exterior, pe lângă gardurile despărțitoare, dar și la înălțime și în interior, unde îi poți privi din siguranța oferită de geamurile mari, securizate.
Una peste alta, a fost o zi frumoasă petrecută la Zoo Brașov. Măcar o dată, merită văzută. Și cu siguranță vom reveni când vor fi toate atracțiile disponibile și nu vor mai exista restricții.
Concluzia: Un loc de vizitat cu sau fără copii. Un timp de relaxare, de încântare, de petrecere a timpului în mod plăcut și, de ce nu, un mod de a vedea ce înseamnă să fii închis și izolat cu adevărat ani la rând. Dacă doar ne-am pune în locul lor…
