Poate că nu este cea mai bună perioadă pentru o minivacanță, dar cu certitudine este cea mai convenabilă. Prezența la un eveniment din York a fost un prilej excelent să văd acea parte unde femeile pot umbla singure noaptea, în orașul considerat al patrulea cel mai sigur din insulă.
York nu este ca Londra sau Manchester. Văzut de pe străzi pare undeva încremenit în timp, deși foarte bine conservat. Britanicii își respectă istoria și o păstrează întocmai, chiar dacă rădăcinile locului nu sunt neapărat britanice.
Totul a pornit în această așezare de la romani, apoi vikingii și-au pus amprenta. Mai mult decât atât, descoperirile arheologice arată că în acele locuri au existat forme de organizare tribală încă din perioada anilor 8000-7000 Î.C. Mult mai târziu englezii au devenit parte a istoriei locului, care a rămas al lor și pe care l-au onorat prin tot ceea ce au construit și păstrat.
Publicația Sunday Times consideră orașul York ca cel mai interesant de vizitat din Marea Britanie. Nu am termen de comparație cu toate celelalte locuri ale acestei țări, dar înclin să cred că au dreptate, pentru că rar poți să întâlnești ceea ce am găsit în York.
Despre oamenii din York
Sunt aproximativ 200.000 de suflete în York și mărturisesc că, pe lângă obiectivele de vizitat, m-au interesat în mod special oamenii. Cum sunt, cum se comportă, cu ce se ocupă, cum sunt organizați astfel încât să nu dezonoreze o asemenea bijuterie urbană? Desigur, pentru fiecare întrebare sunt o multitudine de răspunsuri, pentru că oamenii sunt diferiți, dar mi-am imaginat că trebuie să existe câteva note dominante care îi leagă și îi face speciali. Concluzia categorică: educația.
Auzi la fiecare pas: ”Mulțumesc! sau ”Scuze!” Și nu spun ”Thanks!”, ci ”Thank you!”, ca o formă de respect. O auzi și de la doamne, atunci când te dai într-o parte, ca să le faci loc printr-un magazin. Și nu se uită bizar după tine, dacă te aud vorbind o altă limbă sau dacă accentul tău nu este de-al locului, atunci când conversezi cu ei.
Este drept că pe la York, cu foarte mici excepții, nu prea a ajuns invadatorul care să bage pe sub țoale ceea ce fură din magazine, așa că poate și acesta este unul dintre motivele pentru care sunt încă atât de amabili cu cei care-i vizitează.
Prin York nu ai ce căuta cu mașina! În primul rând pentru că centru orașului este pietonal, iar ceea ce ai de văzut acolo se află. Dacă îți comanzi un taxi, vine abia peste vreo o oră. Sunt însă celebrele autobuze etajate, care nu sunt tocmai ieftine. 😊
În fine, merită să utilizezi acest mijloc de transport, impecabil, încălzit și întotdeuna aflat în stație la ora afișată. Sunt atât de multe panouri info, încât nu ai cum să te rătăcești și nu ai cum să greșești vreodată destinația.
Și încă ceva… la urcarea în autobuz, oamenii se așază la rând, la o distanță care să nu îi facă să devină prea intimi. Bătrânii stau la rând și nu se înfig să fie primii la ușă sau pe scaune, nederanjați că un tânăr urcă înaintea lor. Se spune că respectul este față de om, nu față de vârsta lui, pentru că uneori anii pot trece degeaba. În fine, educație…
Ce poți vizita în York
Sunt atât de multe de spus despre ceea ce poți vizita, iar Google-ul este atât de generos, încât nu o să mă apuc acum să le enumăr pe toate. Mă rezum la trei dintre ele:
York Minster – catedrala Gothică din centru, în Queen Elizabeth Square, un monument arhitectonic care poate fi văzut din orice parte a orașului. Este și un reper pentru cei care se mai rătăcesc pe sutele de străduțe istorice. Am avut ocazia să asist în această catedrală la festivitatea de absolvire a studenților de la St. John University of York. Impresionant! O ceremonie desfășurată anual, fără întrerupere din 1841.
Ritualul, în tot acest spectacol al culturii, este de o rigurozitate desăvârșită. Cu toate acestea, ai să vezi profesori universitari remarcabili, monumente ale educației britanice, amestecându-se la final cu absolvenții și discutând și râzând cu aceștia de parcă ar fi prieteni de o viață. Știu că respectul vine tocmai din această apropiere, din felul în care relaționează cu cei pe care i-au pregătit la cel mai înalt nivel.
Și dacă tot am amintit de studenții de la St. John University, locul în care învață este un alt obiectiv de văzut. Dacă vă spun că o parte a filmărilor pentru seria Harry Potter a fost realizată acolo, cred că e suficient pentru a vă determina să vreți să o vedeți în realitate.
Deși poate nu ar trebui, să lăsăm puțin cultura care a transformat această națiune în cea mai mare cuceritoare, recomandând un alt obiectiv: fiecare magazin de pe fiecare străduță. Puține bănci, puține farmacii, puține case de pariuri, dar amețitor de multe magazine pentru fiecare buzunar.
Și nu mania cumpărăturilor este motivul recomandării, ci felul în care sunt amenajate, organizate și cum ești primit și tratat în ele. Este o lecție de management pentru micile businessuri, dar și pentru cele mari, care au în spate branduri celebre.
Și dacă sunteți în căutare de chilipiruri, să știți că la ei ”salesul” (reducerea) este chiar sales. Spre exemplu, găsești încălțăminte de firmă la aproape preț de adidas chinezesc la noi.
Pentru ca bucuria vizitării locului să fie perfectă, tocmai am prins deschiderea Târgului de Crăciun. Da, la mijlocul lui noiembrie… Cu tarabe pitorești, cu multe luminițe, cu vânzători cu care poți negocia zâmbind, cu multe bunătăți tradiționale locale, dar și internaționale.
Să nu auzi tu o manea, să nu stai tu cu mâna pe portofelul din buzunar sau cu grija telefonului, să te întrebe la fiecare 10 pași dacă dorești un ceai cald… păi ăsta e târg de Crăciun? Și da, din nou… reduceri. Pentru că au înțeles că volumul de vânzări poate aduce mai mult profit decât spolierea clienților în perioada sărbătorilor.
Să vorbim puțin și despre bani…
Dacă optezi pentru un weekend pe Valea Prahovei, unde te pregătești de câteva mii de lei, ca să… nimic, atunci ia în calcul că biletul de avion până în Manchester, cel mai apropiat aeroport de York, poate fi 10 euro dus-întors. Asta-i la capitolul ”Doamne Ajută!” și primește fără prea multe mofturi aceste last minute-uri.
Faci vreo trei ore și jumătate și ai ocazia să te plimbi puțin și prin Mancester, ceea ce nu-i puțin lucru. Este o altă lume, complet diferită de destinația recomandată azi.
Din Manchester poți lua trenul spre York. Îi spun tren pentru că așa îi spun ei, deși mai degrabă aș spune că e mult mai ok decât avionul. E drept că un dus-întors este cam 70 de lire. Cu tot cu avion și abia ajungi la 500 de lei. Exact ca pe Valea Prahovei, nu? 😊
Atenție, trenurile nu circulă în nopțile de weekend, deci evitați avioanele care vă aduc în miez de noapte în Manchester. Sau poate vă permiteți vreo 6 ore de plimbat noaptea prin oraș. Nu recomand în această perioadă a anului.
Nu uita că au ieșit din UE și ai nevoie de pașaport! Apropos, de Brexit, chit că unii o să-mi sară în cap, zic că foarte bine au făcut. În ciuda unor dificultăți de moment, sunt atât de puternici și bine organizați, încât nu am nicio îndoială că se vor descurcam în ciuda tuturor presiunilor la care sunt supuși. Deja se observă cum rezolvă rapid parte din neajunsurile ieșirii din UE. Deh… nație de cuceritori, cu omniprezenta mentalitate de învingător.
Să revenim la costurile unei minivacanțe în York.
Cazările nu sunt dintre cele mai ieftine, dar nici cu mult diferite de cele peste medie de pe Valea Prahovei. Am tot făcut această comparație, ca să înțelegem mai bine cum putem să nu stăm câteva ore în traficul de pe DN1, ore în care putem ajunge la peste 2500 de km, cu același buget. Și nici măcar nu ne mai temem că vine un profesionist de pe contrasens să ne modifice cursul vieții, eventual un alt ”educat” care să depășească disprețuitor coloana, pentru că poate, că vrea și că nu-l sancționează nimeni.
…și puțin despre mâncare…
Am scris cam mult (deși insuficient) și mă pregăteam să închei, fără să zic ceva despre mâncare. Eh, cum era să uit? Sunt restaurante peste tot. Sunt cu specific local sau internațional. Ideal ar fi ca cineva din zonă să vi le recomande pe cele mai bune, deși cu greu poți spune că ”ai luat țeapă” pe undeva.
Prețuri? Fără să detaliez meniul, să spunem că o masă pentru 4 persoane, la care comanzi cam tot ce trebuie, este în medie pe la 70-80 de lire. Mergeți 4 persoane la un restaurant de la noi și vedeți dacă scăpați mai ieftin, așa cum spuneam… la o masă cu de toate.
Pentru cei cu buget redus, cu 10-15 lire pe zi, garantat nu vă culcați cu pofta-n cui sau cu vreo frustrare. Țineți cont de faptul că bătrânii lor mănâncă în oraș! Și nu au pensii speciale, dar le au decente, după o viață de muncă în care sunt respectați de statul pentru care au contribuit.
Imagini? Cu greu am ales câteva dintre sutele pe care le-am surprins, dar sper să vă bucurați de ele și cât mai curând să le vedeți în realitate, dacă nu cum ați avut deja acest noroc..
PS: Britanicii nu poartă mască decât dacă vor, dar nici nu se înghesuie unii în alții.
